A plecat Mariana!

 

In urma cu veacuri parca, atunci cand eram student, ori de cate ori ne intalneam cu totii pe culoar, cei de la Loghin si cei de la Moni, era un fel de sarbatoare ad-hoc, pentru ca erau atatea de spus, erau atatea de facut cu vietile noastre si numai acela parea ca este timpul pe care puteam sa-l afectam, in rest aveam de facut teatru, aveam de invatat, trebuia sa fim ceea ne dorisem atat de mult, studenti la Moni si la Loghin. Eram frumosi cu totii caci eram atat de tineri si cresteau pe fetele noastre chipurile faptelor noastre de mai tarziu, dar intre atatea frumuseti care eram, una parea a avea o aura speciala, caci era teribil de gingasa, de frageda, de neatens. Vorbea incet, radea fara zgomot parca, privea luminos si zambea cu intelegere ori de cate ori spuneam cate o gogomanie atunci cand ne laudam cate vom face si cate vom drege noi numaidecat, adica deandata ce vom fi iesit din scoala, caci scoala ni se parea atunci de nesfarsit sau asa ne-o doream, cine-si mai aduce aminte?! In rochitele ei albastre Mariana Naghy era frumoasa frumoaselor, inteleapta inteleptelor, gingasa gingaselor. Nu-mi aduc aminte daca a fost intre noi vreo competitie in ceea ce o priveste, nu cred caci fiinta ei intreaga exprima independenta si am decis toti si fiecare ca alegerea ei pentru Virgil era corecta, fireasca, normala.

Au plecat amandoi in teatru si au trait bunele si relele impreuna, si mai bune si mai rele cum le este dat oamenilor pe lumea asta. Am revazut-o anul trecut la Cluj si am fost trist sa o gasesc atat de bolnava, dar fericit sa vad ca nu-i disparuse zambetul acela cald si plin de lumina. Nu stiam atunci ca ne imbratisam pentru ultima oara si am plecat spre vietile noastre cu nadejdea ca ne vom revedea, ca viata ne va da acest ragaz. N-a fost sa fie, Mariana a plecat definitv si ne lasa pe culoarul vietii noastre fara acel zambet intelegator in fata laudaroseniilor si prostiilor pe care de acum inainte le putem da drumul fara nicio opreliste.

Imi pare rau sa-l stiu atat de necajit pe Virgil si ma intristez gandindu-ma ca in lupta cu timpul a mai cazut unul dintre NOI.

Cat mai rezistam insa vom aprinde o lumanare si vom bea un pahar de vin aducandu-ne aminte de vitejiile noastre, de faptele noastre si, mai ales, de cele pe care nu le-am faptuit inca si pentru neimplinirea carora suntem vinovati. Vom incerca sa facem totul cat mai bine si vom tine in gand amintirea siluetei ei de floare si gingasiei ochilor ei.

A plecat Mariana si ne rugam sa o odihneasca  Dumnezeu pe masura zambetului ei fara egal!

Malaimare

16 iulie 2011

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la A plecat Mariana!

  1. victor nicolae spune:

    ODIHNEASCA-SE IN PACE!

    Vestea pierderii bunilor mei prieteni ma doboara din ce in ce mai des.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s