MIMA-PANTOMIMA

 

Florin Pretorian

Cu mare teama incerc de mult timp sa-mi lamuresc ce sunt aceste teme in viata unui actor si ce reprezinta ele in viata unui spectator. Iata cateva reflectii.

Toti oamenii fac mima, adica mimeaza permanent ceva. Cu sau fara voia lor. Constient sau inconstient. De cand se naste, de prunc, omul cere cu mimica lui ceva. Mancare, somn, un obiect, iubire, etc. De ce cu mimica? Pentru ca n-are cuvinte. Si atunci incearca cu alte mijloace, ale expresiei faciale. Desi foarte complex fenomenul este simplu pentru un copil, pentru ca este intuitiv, adica subconstient. Adica nu da gres niciodata. Mimeaza ce vrea si, aproape intotdeauna i se face pofta. Adult este altceva. Intuitia functioneaza altfel. Este usor pervertita. Si atunci trebuie sa te exprimi altfel. Cum? Cu gesturi. Pe langa fizionomie te ajuti de gesturi. Cel mai explicit mod de a intelege acest lucru este privitul dialogului unor surdomuti. Ei sunt exemplul cel mai elocvent si pur de ceeace inseamna, dupa paretrea mea pantomima. Noi nu prea intelegem limbajul lor pentru ca un ne intereseaza si nici un vrem. Dar daca suntem foarte atenti vom vedea ca surdomutii sunt niste artisti grozavi, aproape perfecti. De ce? Pentru ca vor sa fie intelesi. Multi oameni vorbesc mai mult pentru ei si de aceea un-i urmarim cu interes si vorbesc mai mult in gol. Chiar si actori. Multi se urca pe scena si vorbesc fara dictie, cu carácter particular si se mira de ce nu este liniste in sala. Pentru ca spectatorul vede ca nu te intereseaza ce spui si atunci el nu vrea sa piarda timpul cu tine.

Cu artistul de pantomima este altceva. Teatrul asa zis nonverbal la care apeleaza este elaborat, gandit in mai multe planuri si in final, lipsa cuvintelor te face sa vorbesti tu foarte mult incercand sa explici ce ai inteles. Daca ai inteles. Cred ca pantomima este un pas pre dialogul spiritelor, unde cuvintele sunt inlocuite de stare si unde bucuria sufleteasca este plenara. Ca si tristetea, de altfel. Dar este un alt fel de tristete. Pantomima se completeaza firesc si benefic cu muzica si capata valoare de simbol facandu-l pe spectator sa vibreze alaturi de actor fara rezerve. Daca oamenii ar vedea mai multe spectacole de pantomima sunt sigur ca ar suferi scimbari profunde in binele gandirii lor  si efectele s-ar vedea si in plan social.

Sigur ca as putea divaga mult pe reama acestei teme dar…qui prodest.

 

 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s