Dezamagire!

Sunt sincer dezamagit de interesul minor pe care acest blog il starneste in randul colegilor mei, carora le este adresat. Probabil il voi inchide pentru ca existenta lui in acest fel nu se justifica. Ma asteptam sa fie o sansa de exprimare, un taifas la care sa luam in colimator absolut orice dar mai ales sa ne aducem aminte de anii aceia pe care nu-i poate uita nimeni. Suntem atat de zgarciti cu propriile noastre amintiri incat le tinem numai pentru noi sau am constatat ca ele s-au dus asa cum s-a dus si viata noastra si ca suntem goi  pe dinauntru, ca nu mai avem nimic de spus? Suntem chiar atat de singuri? Am devenit atat de singurateci?

Sunt dezamagit, teribil de dezamagit!

PS

Reamintesc ca se pot trimite texte pe : amalaimare@yahoo.com si ele vor fi publicate imediat.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Dezamagire!

  1. Malaimare
    Am trimis tuturor colegilor un mesaj pe mail in legatura cu inchiderea acestui blog care se arata inutil. Voi proceda la desfiintarea sa cel mai tarziu saptamana viitoare. Asta este, are si energia mea o limita, totusi. Se pare ca m-am hazardat sperand ca un blog ne va aduna la un loc cand toata viata noastra ne-am straduit cat am putut sa fim despartiti!

    • Cristian Ioan spune:

      Mihai , nu cred ca blogul trebuie inchis … sau ca tendinta asta centrifuga ar fi reala – doar ca, probabil, majoritatea colegilor nostri sint foarte ocupati – slava domnului – si o insertie sau un comentariu li se pare acum ca necesita un segment de timp prea mare ca sa plonjeze in amintiri sau sa faca planuri comune de viitor. Cred ca blogul va functiona ca un ceas elvetian cind vom fi la pensie si nu vom mai avea doua repetitii pe zi, filmari, sedinte ( cei care sint directori ) si multe alte evenimente la care e musai sa participam …
      Eu marturisesc ca ma simt vinovat ca nu am fost mai activ pe blog si imi fac mea culpa !
      Cristian Ioan

  2. PRETORIAN spune:

    Reciteste TOPARCEANU.
    …Sa nu-ti pierzi nadejdea orice-ar fi sa fie
    Dupa intristare vine bucurie…

  3. adrian spune:

    Este exceptionala ideea blogului. Sper sa nu il inchideti. Singurul meu regret este ca nu sunt mai mult texte care pot reconstitui atmosfera, lumea anilor ’50-’80. Asemenea texte nu au doar o valoare nostalgica; in primul rand au valoare documentara – bunaoara, ele sunt excelente surse de inspiratie si cerecetare daca scrii un film, un studiu despre acea epoca etc. Poate ar trebui sa cautati mai multi colaboratori. Textul lui Rober Henlein este delicios.

  4. PRETORIAN spune:

    AS VREA SA DIALOGAM MAI MULT, MAESTRE. DAR FAPTUL CA SUNTETI MAI MEREU PLECAT MA FACE SA INTELEG SITUATIA. EU V-AM MAI TRIMIS NISTE MATERIALE DAR N-AM PRIMIT NICI-UN RASPUNS. DE CE OARE?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s